Curtea de Apel explică de ce a făcut Dan Voiculescu poliţie politică

Colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ "Felix", cu fosta Securitate a lezat drepturile și libertățile cetățenilor "turnați". Așa ar putea fi rezumată expunerea de motive a Curții de Apel Bucureşti, dată publicității astăzi.

Verdictul Curții de Apel București din 5 februarie 2010, prin care instanța clasa drept "poliție politică" colaborarea cu Securitateta a senatorului Dan Voiculescu, a fost motivat astăzi, prin publicarea motivelor care au convins judecătorii să adopte decizia.

Deși Voiculescu poate contesta decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, expunerea de motive indică, în clar, argumentele pentru care Curtea de Apel a confirmat în februarie anunţul CNSAS conform căruia liderul Partidului Conservator a făcut poliţie politică.

Anii "Mircea"

Potrivit documentelor prezentate, Dan Voiculescu a fost recrutat, "contrar susţinerilor sale", în anul 1970. Atunci, numele conspirativ folosit era Mircea.

Misiunea sa era strângerea de informaţii despre cetăţeni străini, folosindu-se de poziţia de translator de limbă germană a echipei de hochei a Norvegiei. La acea vreme, s-a considerat că Dan Voiculescu nu şi-a făcut suficient de bine treaba, astfel încât Securitatea a renunţat la el în '71.

Expunerea de motive a Curții de Apel indică, de altfel, faptul că perioada "Mircea" din cariera de informator a lui Dan Voiculescu nu poate fi considerată ca lezând drepturile persoanelor vizate în note.

Anii "Felix"

1973-1975 este perioada "Felix". În acest interval, Dan Voiculescu a semnat o serie de note referitoare la cetăţeni străini, rude fugite din ţară şi un coleg de muncă. În 1975, s-a renunţat la informatorul "Felix", deoarece Dan Voiculescu intrase în PCR. Totuşi, averea sa rămânea o mare enigmă pentru comunişti, iar legăturile sale cu exteriorul îl recomandau pentru noi misiuni.

"Pe parcursul anilor, organele fostei poliţii politice au urmărit activitatea reclamantului, informându-se cu privire la caracaterul non-conformist al acestuia, ce se concretiza în legături cu străinii fără a fi comunicate potrivit Legii 23/1971, în încălcarea unor reguli de disciplină cu ocazia deplasărilor în străinătate în cadrul activităţii de comerţ exterior, în ducerea unui trai peste nivelul obişnuit al populaţiei, cât timp avea inclusiv un autoturism străin, imobilul său fiind dotat cu încălzire centrală şi piscină", se arată în documentul CNSAS.

Nota decisivă, despre un coleg de la Vitrocim

O notă din 1977, referitoare la un coleg (L.G.) este cea care atestă că Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, potrivit CNSAS şi CAB. Din 1979, Voiculescu însuşi a fost urmărit de Securitate pentru relaţii neoficiale cu cetăţeni străini, într-un dosar ce poarte numele "Dorin".

Nota care îl incriminează pe Dan Voiculescu are următorul conținut: "Semnalăm de asemenea tendința lui L.G. de a atrage spiritual si material anumiți cetățeni români la fuga din țară sau luarea de poziție revoluționară față de legile țării noastre".

În timpul audierii din 2006 în fața membrilor CNSAS, Dan Voiculescu s-a apărat spunând că "românii trebuie să rămână să-și facă treaba aici, nu sunt de acord să fugă din țară".

În perioada 1970-1982, Dan Voiculescu a avut funcţia de şef al Departamentului Comerţ Exterior - Vitrocim, iar între 1982 şi 1992 a fost conducătorul Biroului Bucureşti şi coordonator al proiectelor Internationale - Crescent Commercial& Maritime Ltd. Cyprus.

Articol integral preluat de AICI