Sa mor daca inteleg definitia SOLIDARITATII in Romania...

Solidaritate aratata de la Metrorex...ei asta sustin ca fac pe 1 Iunie, isi arata solidaritatea fata de colegii din sectorul bugetar. E culmea solidaritatii asta ... paralizezi orasul prin haosul creat la suprafata, elevii incep bacalaureatul, oamenii ajung cu greu la munca si pierderile pentru ziua de greva sunt foarte mari, in bani vorbind, pe multe sectoare. Dar e solidaritate...interes pentru tara si popor.

Imi este greu sa cred ca angajatii lor sunt nemultumiti. Greva pe bune sau manifestari sociale comandate pentru a crea haos in defavoarea masurilor Guvernului pentru a-l discredita?
Voi ce credeti ?

Hai sa vedem de ce se plang angajatii Metrorex.

Cele mai mic venit net în cadrul Metrorex este cel al unui curier, care primeşte lunar circa 1.300 de lei. La polul opus este directorul general adjunct, care câştigă aproximativ 5.800 de lei lunar. Capital.ro a intrat în posesia unui stat de plată care atestă faptul că o casieră de la metrou merge acasă lunar cu circa 1.900 de lei în buzunar.

Salarii tarifare şi prime de 2.600 de lei în medie.

Asadar, va mai vine sa va faceti medici sau profesori in Romania? Unde e totusi dreptatea pentru cele 2 categorii profesionale? Pe ei ii intelegem ca fac greva, ca dupa ani si ani de studii si devotament pentru popor nu s-au ales cu nimic decat cu salarii mizere ... dar pe angajatii de la Metrorex refuz sa-i compatimesc. Stau si cantaresc : un medic = 1200 ron , o casiera = 1900 ron. Ce inteleg eu de aici? Studiile sunt pentru prosti in Romania... o duci mai bine fara !

Potrivit directorului general al Metrorex, Gheorghe Udrişte, veniturile nete ale angajaţilor companiei se compun din salariul tarifar conform grilei de salarizare şi o serie de sporuri, în funcţie de activitatea desfăşurată.

„La salariile tarifare de bază se adaugă aproape 60%-70% sporuri”, a declarat pentru capital.ro Gheorghe Udrişte. Astfel, veniturile medii brute lunare ale angajaţilor Metrorex au ajuns în acest an la circa 3.600 de lei, iar veniturile nete la 2.600 de lei lunar.

Persoana care ne vinde cartele câştigă 1.900 de lei

Dacă nivelul cel mai mic e cel al curierului şi cel mai înalt nivel de venit net este al directorului general adjunct, puţin sub medie se situează un casier şi peste medie un mecanic de tren:

Concret, un casier cu o vechime de 3 ani la Metrorex are un salariu net de 1.800-1.900 de lei. Acesta trebuie să aibă diplomă de liceu şi unele studii de specialitate, care durează între 6 luni şi un an.

„Cursurile de specialitate sunt în contabilitate şi în domeniul financiar. Nu e suficientă diploma de liceu”, a explicat directorul general al Metrorex.

Mecanicii de tren bagă în buzunar dublu decât casierii

În cazul unui mecanic de tren cu o vechime similară, venitul net lunar ajunge la circa 2.900-3.000 de lei. Mecanicul are nevoie de studii medii şi cursuri de specialitate, care pot dura câţiva ani.

„Mecanicii de tren se situează în partea de sus a grilei de salarizare şi, de aceea, câştigă aproape dublu decât casierii”, a menţionat Gheorghe Udrişte.

Directorul general câştigă mai puţin decât adjunctul său

Grila de salarizare are peste 30 de trepte. Pe cea mai mică treaptă a grilei se situează curierii, iar pe cel mai înalt nivel este directorul general adjunct.

În cursul anului curent, directorul general a fost scos din grilă, acesta fiind angajat prin contract de mandat în urma unei decizii a Guvernului. Tot prin decizia Executivului, venitul net al directorului general a fost plafonat. Drept urmare, Gheorghe Udrişte câştigă lunar 4.680 de lei, pentru că nu popate depăşi nivelul unui secretar de stat.

Angajaţii Metrorex sunt peste media naţională

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), salariul mediu net la nivel naţional este de 1.359 lei, similar cu cel mai mic venit net al unui angajat de la Metrorex, adică postul de curier.

Comparaţia poate continua cu un casier al Metrorex, care câştigă lunar cât un angajat în domeniul de cercetare-dezvoltare: 1.879 lei net lunar.

Nu în ultimul rând, un mecanic de tren care lucrează la Metrorex câştigă lunar aproape cât o persoană din domeniul intermedierilor financiare şi al asigurărilor: 2.994 lei net lunar.

Asadar, ne poate da cineva noua definitie a solidaritatii pentru 2010?

Sursa Articol Partial preluat de AICI

Sfidare pe fata ... mai suportam mult ?

Un secretar de stat in Ministerul Economiei a castigat in aprilie 22.092 lei, iar unul din Ministerul de Interne a fost recompensat cu 11.188 lei.

Un secretar de stat din Ministerul Economiei a avut in luna aprilie un castig net total 22.092 lei, in conditiile in care salariul lunar este de 6.691 lei, potrivit unor informatii publicate de institutie pe site-ul sau. Un alt secretar de stat castiga 18.500 lei. Directorul de cabinet a castigat, luna trecuta, 19.750 lei. De asemenea, un consilier personal a castigat in luna aprilie 22.083 lei. Si Ministerul de Interne a publicat pe site-ul sau un tabel cu veniturile salariale nete. Potrivit acestuia, unul dintre secretarii de stat a primit in luna aprilie 11.188 lei.

Secretarul de stat din Ministerul Economiei cu cel mai mare castig este Constantin Stafie (vezi foto stanga), acesta avand si functia de vicepresedinte in Consiliul Interministerial de Finantare, Garantare si Asigurare (CIFGA) la Eximbank, potrivit unor surse din Ministerul Economiei.
De altfel, aceasta functie ii asigura cea mai mare parte din venit, peste 13.000 lei lunar, potrivit declaratiei de interese.
Stafie detine si functia de administrator la mai multe societati, in calitate de reprezentant al Ministerului Economiei: SC Oltchim SA, SC GDF Suez Energy Bucuresti, SC IAR SA Brasov, SC Oil Terminal SA Constanta si CN Romarm SA Bucuresti.

Potrivit unor informatii din Ministerul Economiei, directorul de cabinet al ministrului este Marian Turlea care a avut in aprilie un castig net de 19.750 lei, in conditiile in care salariul sau lunar este de 3.461lei. Diferenta provine din veniturile obtinute in diverse consilii de administratie. Potrivit declaratiei de interese, este membru in CA de la SC Eon Gaz Romania si SC Distrigaz Comfort SA, SC Hidrotehnica, membru in consiliul de supraveghere la SC Petrom OMV SA si administrator la SC Romaero SA.

In Ministerul Administratiei si Internelor, un secretar de stat castiga 11.188 lei, iar altul 10.832. De asemenea, doi directori generali au primit, luna trecuta, peste 11.000 lei, iar un al treilea peste 10.000 lei. Din cei 1.412 angajaţi din Ministerului Administraţiei şi Internelor, aproape 200 de persoane au avut venituri de peste 4.000 de lei.

Romani de rand fiti solidari in fata crizei !? Trebuie sa facem economii sa trecem si acest hop !? Dar oameni ca cei de sus sunt solidari cu noi ? In nici un caz.

O simpla cerere de la popor pentru guvern : de maine sa fie concediati din aparatul bugetar.
E pur si simplu... SFIDATOR. Doar asa putem face reforma si sa o luam pe drumul bun.

Sursa Articol Partial preluat de AICI

Domnule Tariceanu si domnule Vosganian : Unde s-au dus 3 MILIARDE DE EURO din Fondul National de Dezvoltare?

Fondul National de Dezvoltare (FND), creat in 2006 este sau mai bine zis a fost un fond alimentat cu 11 miliarde de lei din privatizarea BCR si alte privatizari. Destinatia reala celor 11 miliarde de lei este insa un mister. Declaratiile oficialilor sugereaza ca banii, destinati exclusiv investitiilor – potrivit legii, ar fi acoperit deficitul bugetar in ultimii trei ani (2007,2008,2009). Ramine ca autoritatile in drept sa stabileasca daca este vorba de o uriasa deturnare de fonduri sau daca banii au fost mutati de la investitii catre plata salariilor si pensiilor printr-o inginerie contabila legala.

Informatia pe scurt:

1. FND a fost constituit in 2006, de Guvernul Tariceanu, pentru a directiona catre investitii banii rezultati din privatizari
2. Suma prevazuta pentru alimentarea FND se ridica la cel putin 11 miliarde lei
3. Legea de functionare a FND prevede ca banii pot fi trasi doar pentru lucrari de investitii
4. Un calcul simplu, realizat pe baza tuturor HG-urilor prin care s-au tras bani din Fond, arata ca doar circa 700 de milioane de lei au fost alocati pentru investitii. In 2009, ordonatorii principali de credite nu au solicitat sume din acest Fond
5. Diferenta de peste zece miliarde de lei nu este asumata de nici un reprezentant al ultimelor 3 guverne
6. Ministerul Finantelor sustine ca banii din Fond au fost folositi pentru acoperirea deficitului bugetar
7. Fondul National de Dezvoltare trebuie reintregit, banii trebuie pusi la loc

Prima intrebare publica legata de sumele din FND a fost pusa de Traian Basescu la inceputul anului 2009, cu referire directa la Guvernul Tariceanu. Tot la inceputul lui 2009, si premierul Emil Boc cerea public fostului premier Tariceanu sa explice ce s-a intimplat cu banii. In vara lui 2009 s-a vorbit chiar de formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului. Comisia nu a mai fost infiintata si nimeni nu a mai scos un cuvant despre bani.

Hotnews.ro a incercat sa gaseasca urma banilor. Singurul indiciu gasit se refera la folosirea banilor pentru acoperirea deficitului bugetar.

Timp de citeva saptamini, reporterii HotNews.ro au incercat sa afle destinatia reala a banilor din Fondul National de Dezvoltare. Toate interpelarile adresate actualilor sau fostilor oficiali guvernamentali au primit raspunsuri ambigue. Ministerul Finantelor, de pilda, a spus sec: Banii au fost utilizati pentru finantarea deficitului bugetar. Problema e ca legea care prevede infiintarea Fondului spune ca banii trebuiau folositi pentru investitii.

Oameni apropiati Finantelor au declarat pentru HotNews.ro, sub acoperirea anonimatului: “banii au fost folositi, nu cheltuiti. Discutam aici despre 11 miliarde de lei care se pare ca au fost “folositi” pentru finantarea deficitului bugetar”.

Suma reprezinta 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB) !

Fostul ministru al finantelor, Varujan Vosganian, sustine ca sumele au fost utilizate temporar pentru operatiuni de trezorerie, iar fondul poate fi reintregit prin emiterea unor titluri de stat. “Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa reintregesc fondul”, este raspunsul lui Vosganian la o intrebare adresata de HotNews.ro.

Pai daca legea spune clar ca destinatia banilor trebuia sa fie investitiile, de ce le-a fost schimbata destinatia? Sau legea nu e lege pentru toti? Sau poporul nu merita sa primeasca investitiile promise? Sustin ultima idee, cum sa imparti cu poporul atata banet...

Daniel Daianu, fost ministru de finante in anii ‘90, considera ca daca nu ar fi folosit banii din Fondul National de Dezvoltare, statul ar fi putut sa gaseasca alte solutii pentru reducerea deficitului bugetar. “La vremea respectiva, daca nu s-ar fi folosit banii din FND, statul ar fi avut doua cai: ori sa renunte la finantarea unor lucrari, adica sa reduca deficitul bugetar, fie sa emita obligatiuni pe piata si sa ridice bani de pe piata interna sau de pe piata externa. In loc sa emita obligatiuni, a utilizat bani din FND. Eu nu discut utilizarea banilor, eu discut aspecte de tehnica finantarii si de optiuni in executia bugetara”, a declarat pentru HotNews.ro, Daniel Daianu.

Cum explica surse din Ministerul Finantelor utilizarea banilor:

* “Ei sunt in contabilitate, dar nu mai existau ca si sold nefolosit in cont. Se puteau folosi pentru investitii, dar atata timp cat nu au fost folositi, atat timp cat erau in contabilitate, erau in cont la banca, era in regula si puteai sa-i folosesti altadata. Dar problema ridicata si de premier si de presedinte e ca nu erau intr-un sold disponibil in contul din banca, ci erau folositi pentru finantarea deficitului. Pe parcurs s-a facut finantarea deficitului prin alte imprumuturi, de la FMI, de la Comisie, si banii au revenit. Erau in jur de 11 miliarde lei. Erau in trezorerie si au fost folositi. In contabilitatea sunt, dar fizic nu mai erau ca sold disponibil pentru ca erau folositi pentru finantarea deficitului. Pot sa ramana in trezorerie sa finanteze deficitul la o adica, daca ai probleme.

* Potrivit acestora, principala destinatie a veniturilor din privatizare este finantarea deficitului. “Dar in acelasi timp poti si sa iei din ei si sa dai la investitii”, au precizat sursele mentionate. Acest lucru pare surprinzator in conditiile in care actul normativ privind infiintarea FND precizeaza ca banii din privatizare sunt folositi pentru investitii. Reprezentantii ministerului spun altceva: Principalul scop scris in lege este de finantare a deficitului. Sa ai bani tot timpul pentru finantarea deficitului. Si acum poti sa folosesti si pentru dezvoltare cat iti permite spatiul fiscal si deficitul, dar destinatia acestor venituri din privatizare pentru asta sunt- finantarea deficitului.

* Reprezentantii de la Finante mai spun ca banii folositi pentru finantarea deficitului bugetar inainte de 2009 au fost “pusi la loc”. “Noi asta am facut. Noi ne-am imprumutat mai mult ca sa-i avem pusi la loc, dar problema esta ca nici nu poti sa te apuci sa-i cheltui acum pentru ca asta ar insemna cresterea deficitului, pentru ca veniturile bugetare nu sunt considerate venituri bugetare anuale, iar cheltuiala e cheltuiala”.

Daca pana acum ati inteles cat de cat, iata ce spune legea:

Guvernul Tariceanu a emis in octombrie 2006 Ordonanta de Urgenta 113 privind infiintarea Fondului National de dezvoltare (FND). Potrivit actului normativ, banii proveniti din privatizari urmau sa fie folositi pentru investitii. Seful Executivului de atunci, Calin Popescu Tariceanu, a dat asigurari ca banii obtinuti din privatizare vor fi cheltuiti in mod transparent de data aceasta, nu asa cum se proceda in trecut (exemple negative fiind privatizari precum Petrom sau Romtelecom).

Ex-premierul a precizat la vremea aceea ca sumele obtinute din privatizarea BCR nu vor merge in consum, ca in trecut, ci catre “ameliorarea starii infrastructurii”. Tariceanu a spus in mai multe ocazii ca cele 2,25 miliarde de euro intrate in contul statului din privatizarea BCR vor fi utilizate pentru proiecte de infrastructura. “Vrem ca acesti bani sa mearga spre proiecte concrete de infrastructura. Ma refer aici nu numai la infrastructura rutiera, ci si la infrastructura din educatie si cea a sistemului sanitar”, a afirmat fostul premier.

In perioada in care a fost infiintat Fondul National de Dezvoltare, ministru al Finantelor era Sebastian Vladescu. “Fondul National de Dezvoltare va cuprinde toate veniturile din privatizare, iar directionarea sumelor catre diferite domenii se va face prin hotarari ale Guvernului”, a explicat atunci Vladescu.

Potrivit acestuia, in afara de banii obtinuti din BCR mai existau sume care totalizau circa un miliard de euro. Vladescu a mai afirmat, in acea perioada, ca banii vor fi investiti, in mare parte, in infrastructura rutiera.

Doar 700 milioane de lei au fost alocati prin HG pentru investitii. Anul trecut nu a fost solicitata nici o suma

Potrivit legislatiei, fondul se repartizeaza, la propunerea unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de Hotarari ale Guvernului. Cu sumele alocate din Fond se suplimenteaza bugetele ordonatorilor principali de credite, care vor fi evidentiate distinct si nu vor putea fi utilizate decat pentru destinatiile pentru care au fost aprobate.

Ordonatorii principali de credite raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice modul de utilizare a sumelor alocate. „Vor fi realizate analize lunare ale contului si Ministerul Finantelor Publice va comunica in fiecare luna, public, situatia contului, proiectele pentru care s-au utilizat sumele de bani”, declara in 2006 ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.

HotNews.ro a facut un calcul aproximativ al sumelor alocate (nu si utilizate efectiv) prin hotarari de Guvern din FND pentru investitii. In anii 2007-2008, au fost alocate circa 700 de milioane de lei pentru diverse lucrari. Exemple: finantarea proiectelor de investitii in infrastructura de transport, infrastructurii de mediu si gospodarire a apelor, reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, constructii de locuinte sociale, lucrari de constructie a asezamintelor culturale. Au mai fost alocate sume pentru proiecte precum reabilitarea stadionului national Lia Manoliu si modernizarea Aeroportului International Iasi.

In 2009, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale nu au solicitat sume din acest Fond, sustine Ministerul Finantelor.

Traian Basescu: “Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit”. Emil Boc: “Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic”

In 2009, Emil Boc si Traian Basescu au acuzat guvernarea liberala ca a risipit “trei miliarde de euro”. Mai precis, era vorba de 11 miliarde de lei care trebuiau sa existe in Fondul National de Dezvoltare. La inceputul anului 2009, premierul Boc declara: “Fondul National de Dezvoltare este practic, in acest moment, golit din punct de vedere financiar. Nu exista bani reali. Exista numai bani fictivi. Banii din vanzarea BCR si din alte privatizari au fost cheltuiti. Pe ce, numai el (fostul premier Tariceanu – n.red.) poate sa spuna. Nu exista banii acestia, este o gogoasa, o minciuna!”

In schimb, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu a spus ca banii exista, insa nu stie Guvernul sa caute. In FND s-au acumulat 11 miliarde de lei din privatizari si acesti bani pot fi utilizati pentru investitii, a precizat atunci Tariceanu. Cateva luni mai tarziu, Boc a revenit cu acuzatiile, spunand ca “Liberalii au cheltuit 3 miliarde de euro din Fondul National de Dezvoltare, ducand deficitul bugetar la 5,4%”. In iulie, Emil Boc a declarat ca va propune in sedinta coalitiei PDL-PSD, formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului, pentru a se stabili cum s-au cheltuit trei miliarde de euro.

In acelasi timp, si presedintele Traian Basescu a afirmat ca este necesara formarea acestei comisii. “Oare de ce nu se ancheteaza cum s-au risipit in ultimele trei luni din fosta guvernare 3,2 miliarde de euro? Cred ca si acest lucru ar trebui anchetat. Fondul de Dezvoltare, rezultat din vanzarea BCR si al unei distributii de electricitate. Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit. Nu mai stie nimeni. Probabil nu ne intereseaza cifrele mari (…) si aceste lucruri ar putea face obiectul unor anchete parlamentare, pentru ca sunt sume uriase in joc”, a declarat seful statului in luna iulie 2009.

Deci, domnule presedinte, domnule premier... dorim comisia, dorim sa aflam unde se tot "ascund" banii tarii !

“Nu stiu daca va dati seama cum ar fi stat bugetul si deficitul bugetar, daca acei bani nu erau aruncati, cel putin in prima faza, fara forme legale, fara sa fi trecut printr-o lege. Deci, sunt lucruri care trebuie toate anchetate: de la suma foarte mica, pana la cele mai mari. Se pare ca ne-am obisnuit ca sumele mari sa nu ne mai intereseze. Eu cred ca toate trebuie anchetate. Si suspiciunile care exista acum si cele peste care s-a trecut cu multa bunavointa cu vederea, desi va pot spune ca la formarea aliantei era o mare discutie, PSD-PDL, ce s-a facut cu cele 3,2 miliarde de euro, Fondul National de Dezvoltare, bani rezultati din vanzarea BCR si a distributiei Banat, mi se pare, distributiei de electricitate”, a mai spus Basescu.

In ianuarie 2010, in timpul unui discurs tinut la finalul dezbaterilor generale referitoare la proiectul Legii bugetului de stat, Emil Boc a ridicat din nou problema banilor din Fondul National de Dezvoltare, aducand acuzatii dure la adresa fostului ministru al finantelor. “Pentru ca ,in loc sa avem in 2009 bani pusi deoparte, am avut datorii puse deoparte de catre domnul Vosganian. Domnul Vosganian a fost acela care a facut praf banii din Fondul de Dezvoltare, bani care trebuiau sa mearga in infrastructura tarii, in autostrazi, in drumuri, in spitale, in scoli, si care sa se intoarca cu efecte benefice in economie. Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic”.

Cazinou politic, finantare de deficit bugetar... nu stim ce sa credem. Probabil cu ajutorul acestor bani s-a realizat asa zisul boom economic (care nu a existat binenteles) al Romaniei bazat pe consum si credite cu buletinul, cu ajutorul lui isi acrediteaza fostii guvernanti perioada de succes economic a tarii din 2006-2007, ei considerandu-se adevaratii binefacatori ai tarii si economiei romanesti, binefacatori care azi sunt prezenti la televiziuni zilnic strigand jos guvernul si jos cu presedintele...oare pentru ei ar fi bun cineva la putere in afara de ei? Nu cred.

Poate au si ei motivul lor... sa ajunga iar la putere, sa scoata din ascunzatoare banii...sa ii poata "topi" in scopuri personale, in cazul in care acestia chiar mai exista. Cine stie...ei sigur ca da.

Oricum daca chiar i-ar fi interesat de noi, de popor, ar fi demonstrat de mult ca banii exista si i-am folosi azi, in loc sa scadem pensii si salarii.

Domnule Vosganian, domnule Tariceanu, va intrebam sincer : va pasa de popor?

Nu asteptam raspuns, il banuim care e...

Sursa Articol Partial preluat de AICI

Dedesubturile instigarii la greve si haos ale sindicatelor

Adevărata miză : patrimoniul de 2 miliarde de euro al fostului UGSR

UGSR = Uniunea Generală a Sindicatelor din România, este format din hoteluri, pensiuni, sedii şi baze de agrement.

O miza deosebita pentru liderii sindicali sa strige la televizor toata ziua si sa instige la haos ? Normal ca da.

Crezi ca le pasa de mine si de tine,de tara sau de muncitorii pe care ii reprezinta? Categoric NU.

“De foarte mulţi ani, rechinii imobiliari din fruntea marilor confederaţii sindicale îşi doresc să preia, în proprietate, moştenirea sindicatelor comuniste, dar până acum n-au reuşit să obţină decât dreptul de administrare al acesteia.

O fac, de ani buni, prin societatea-mamut SIND România SRL, o caracatiţă care controlează cea mai mare bază turistică din România, cu staţiuni hoteliere şi baze de agrement situate în 17 filiale teritoriale care acoperă cele mai importante zone de interes ale României.

Cele patru braţe ale “caracatiţei”, adică acţionarii firmei, sunt chiar cele patru confederaţii sindicale (facsimil stânga şi dreapta). Este vorba despre CNSLR Fraţia, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR).

Acestea sunt confederaţiile sindicale care controlează direct, dar în proporţii diferite, SIND Romania SRL. E drept, ar mai fi un asociat al SIND România. Se numeşte Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, dar rolul ei este de a asigura aerisirea neuronilor boşilor sindicali, adică ai lui Marius Petcu, Bogdan Hossu, Dumitru Costin şi Iacob Baciu. Deloc întâmplător, trei dintre aceşti lideri sindicali (Petcu, Costin şi Baciu) sunt şi administratori la Realitatea Media SA patronată de Sorin Ovidiu Vîntu, societate care are datorii la stat ce depăşesc 1 milion de euro. Cam ipocrit să ceri bani de la stat, în timp ce tu, în calitate de administrator la o firmă, nu-ţi plăteşti datoriile la buget!”

Tentativa de preluarea a patrimoniului UGSR a fost împiedicat însă de către Guvernul Emil Boc şi de către Camera Deputaţilor la 22 septembrie 2009 (motivul real pentru a cazut atunci guvernul). Iniţiativa de transfer a patrimoniului în proprietatea (nu administrarea!) actualelor sindicate a fost iniţiată de către senatorii Mircea Geoană şi Dan Voiculescu şi semnată de către Crin Antonescu, Victor Ponta, Ioan Chelaru, Viorel Hrebengiuc, Nicolea Şerban, Norica Nicolai şi Doru Ioan Tărăcilă.

În aceste condiţii nu este surprinzătoare deloc instigarea la greve si haos de catre cei de mai sus, de liderii sindicali care sunt in legaturi stranse cu cei de mai sus.

Liderii sindicatelor s-ar lafai in patrimoniul imens la UGSR, marii nostri politicieni de mai sus ar zambi din nou daca ar fi la "butoane", iar noi, prostii si naivii de rand ... nici nu stiu... am emigra, sa tina ei tara din banii lor. Mai greu lucrul acesta... dar decizia o ia fiecare, fiecare judeca cum vrea tot ce vede la televizor si citeste in presa.

Sursa Articol Partial preluat de AICI

Adevarata fata a liderilor sindicali...ce se ascunde in spatele iesirilor zilnice de la TV cu indemn la greve si haos

Au fost odata ca niciodata... pe vremea cand altii erau la puterea tarii, cand firme ale sindicalistilor primeau de la stat contracte extrem de grase, in schimbul asigurarii pacii sociale, vremuri bune pentru acesti sindicalisti pe care toti ii vedem zilnic la televiziuni ale mogulilor din opozitie cum urla si cum mintesc si intoxica poporul cu neadevaruri pe care nici ei nu le cred, dar trebuie sa faca acest lucru, deoarece patronii lor, le cer imperativ sa creeze haos pentru a pune mana din nou pe putere si a putea sa fure din nou, cum au facut-o din 90 incoace.
Citeste aici detalii despre demascarea unui partid din opozitie s-a implicat foarte activ la manifestarile stradale recente din Bucuresti.

Matei Bratianu (vezi foto stanga - poza clarifica multe, nu-i asa?), vicepresedinte al Blocului National Sindical (BNS), este, in paralel, deputat PSD de Constanta. In virtutea acestei demnitati, el a fost obligat sa-si publice declaratia de avere si pe cea de interese: detine actiuni la firma SC Postcom Bucuresti, a fost membru in Consiliul de Administratie (CA) al Realitatea Media, detinuta de Sorin Ovidiu Vantu, are cinci terenuri, din care patru mostenite, detine trei case si un apartament, peste 400.000 de lei in conturi si a incasat peste 300.000 de lei din partile sociale pe care le detine la o societate comerciala.

Fostul secretar general al CNSLR Fratia, Valentin Mocanu are declaratia de avere publica, deoarece este acum secretar de stat la Ministerul Muncii. Mocanu detine un teren, un apartament, o casa si are economii de circa 100.000 lei.

Dumitru Costin, lider BNS, este actionar in doua firme off-shore (doar fraierii ca noi platesc taxe si impozite), Crypton International Ltd. si Interactive Commtech Development SA, societati cu sediul in Insulele Turks si Caicos din Marea Caraibelor, Oceanul Atlantic. Au fost asociati in afaceri cu controversatul Gheorghe Tofan.
Dumitru Costin este inca actionar in Realitatea Media, alaturi de Marius Petcu (lider CNSLR Fratia), Liviu Luca (liderul sindicatului Petrom), Iacob Baciu (Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania) si Ion Popescu (sindicatul Meridian).


Aurel Cornea este liderul Sindicatelor Libere din invăţămant.
El este şi unul dintre directorii SIND Romania, o companie destul de profitabilă care controlează fostul portofoliu hotelier al UGSR, cu o capacitate de aproximativ 20.000 de camere.
Acţionarii companiei sunt CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, BNS şi CSDR.
Ginerele lui, Claudiu Florică, a fost un protejat de bază al lui Şerban Mihăilescu, alias Micky Şpagă, dacă ne-am lua după dezvăluirile de presă.
Protecţia lui Micky i-ar fi adus lui Florică, ginerele sindicalistului Aurel Cornea (foto stanga), un contract preferenţial (fără licitaţie) de 54.5 milioane dolari pentru licensarea administraţiei publice, in cadrul informatizării acesteia decise pe vremea lui Adrian Năstase şi continuate in guvernarea Tăriceanu.
Ginerică a intrat in afacere in calitatea lui de preşedinte al reprezentanţei Fujitsu Siemens Computers.
Circa 3.5 milioane dolari au fost palpate, din aşa-zisa donaţie de licenţe pentru invăţămantul mediu şi universitar. Totul a fost făcut din bani publici, fără licitaţie. Se bănuie că Mircea Miclea a cumpărat liniştea sindicatelor din invăţămant, la pachet cu produsele livrate prin Claudiu Florică. Claudiu Florică a ameninţat că dacă Fujitsu Siemens şi partenerii săi nu vor fi incluşi in proiectele MEC, ii dă drumul lui socru-său din cuşcă să pună de o grevă in invăţămant, ce n-a văzut Parisul.
Cel puţin, aşa se aude pe culoarele culiselor.

Vom reveni cu noi detalii.

In Parlament iei masa cu 6 ron, portii duble. Domnilor parlamentari, aveti cumva reduceri si cand mergeti la curve???

Tu esti deputat sau senator. Se caciuleste portarul in fata ta. Femeia de serviciu iti zice “sarumana” si zambeste fara dinti, dupa care isi duce mana la gura si lasa capul jos cand o sagetezi cu privirea. Indrazneste poama sa te deoache?! Toti cei din jur te iau cu “domn ministru” si mor de frica ta. Au si de ce! Cine mai e ca tine!

De la inaltimea ochilor ce nu au asemanare in smechereala nativa, la nasul coroiat de om zdravan de la tara si cu frica lui Dumnezeu (oricine ar fi el), la puparnita lacoma care baleste dupa orice fundulet nostim… da, tu esti! Semnele de bunastare sunt toate acolo: nevasta cu permanent si unghii mereu ingrijite la pedichiurista din colt, careia i se lauda ce bine o duce cu tine (“mai calca omul stramb, dar tot acasa vine! cine a mai pomenit barbat sa nu sara gardul? imi aduce bani? ma plimba? atat imi trebuie!”); secretara blonda cu radacini de 2 centimetri negre, cu fusta pana-n sezut si gura nesatula; soferul combinator pe care il cari cu tine la toate mesele si bautele in cinstea ta, si care linge blidele pe acolo si iti multumeste ca l-ai facut om – tot el e cel care se asigura de fiecare data ca ai cu cine sa dormi, sa nu iti fie frica singur; trei copii analfabeti, care rup gura targului cu ultimul soi de masina si pitipoanca la brat, dar care se opresc in pom cu prima ocazie si mai omoara si oameni nevinovati – lasa ca ii scapa tata; si acum, tu insuti: nu iti mai vezi de ani de zile varful picioarelor din cauza burtii – semn de bunastare, cand te duci la pisoar te chinui sa dibui obiectul muncii, nu stii nicio limba, nu ai nici vagi cunostinte despre lege, Romania, sau orice legat de ea, dormi lung si des si mai ales Parlamentul te indeamna la asta – nu, nu formatia de muzica si nici tigarile. Da, esti domnu’ senator.

Sa iti fac un calcul:

Tu ai o leafa de aproximativ 5.000 de lei pe luna. Doar leafa. La care se adauga cheltuieli de protocol de circa 12.000 lei. Din acestea, tu dai 7.600 de lei pe hoteluri. O chirie de maxim lux in Bucuresti nu depaseste la 1.000 de euro (4.000 de lei), daca vrei neaparat sa te lafai. Dar pe tine te doare undeva, doar nu te deranjezi sa economisesti cand statul iti pune banii in bot.

Tu, domnule senator, mananci in Parlament cu aproximativ 30 de lei, in total, de trei ori pe zi, portii mari si mancaruri “sanatoase” (adica mari, ca iti urez numai sanatate sa nu iti aduca). In oras, mesele asemanatoare ar costa de 2-3 ori mai mult, pentru un om normal, ca mine. Dar tu ai subventii, ca tu ne reprezinti in Parlament, te ocupi de binele nostru. Nu o sa iti vorbesc despre rusine, ca sigur nu ai avut acces la cuvinte complexe. Iar eu de abecedar am trecut de multa vreme. Ti-am dat doar cateva exemple, tu stii foarte bine ca mai ai si alte beneficii – masina, deplasari, etc.

O sa iti spun un singur lucru. Un DOCTOR (da, in medicina, nu diplome de care ti-ai tras tu la Spiru sa dea bine la CV) a ajuns sa munceasca, la statul pe care il reprezinti tu, cu 1.200 de lei pe luna.

Jegule.

Articol integral preluat de AICI

Orădean getbeget, subprefectul Cristian Bitea stă în chirie pe bani publici la Oradea, deşi familia sa deţine patru locuinţe!

Până acum doi ani, despre Cristian Bitea se vorbea numai de bine. Era unul dintre puţinii bihoreni care a reuşit să îşi croiască un drum în administraţia centrală şi politicieni de renume, precum fostul preşedinte al PDL Bihor, Petru Filip, spuneau despre el că e un tânăr de perspectivă, cu talent.

Scandalurile au început în jurul lui în 2008, când mai mulţi politicieni locali l-au bănuit pe tânărul subprefect că stă în spatele rezervării - pe numele lor - a unor domenii pe internet (cumpărate de Fundaţia Comunitatea Oradea, al cărui membru fondator este Cristian Bitea). Perioada în care a fost subprefect la Ialominţa (noiembrie 2008 - mai 2009) a fost, de asemenea, una zbuciumată, el fiind arătat cu degetul în presa locală că nu dădea cu zilele pe la serviciu cu zilele şi făcea naveta Slobozia - Bucureşti, cu maşina de serviciu. Şi la Oradea s-au născut zvonuri că doar când vrea dă pe la serviciu, acuzaţii negate, însă de subprefect.

Instalat subprefect în locul pesedistului Nicu Odobasianu, Cristian Bitea e în "lumina reflectoarelor" cu o nouă ispravă: a cerut Prefecturii o primă de instalare de peste 100 de milioane de lei vechi şi să îi plătească, din bani publici, chiria de 12 milioane de lei, lunar. Asta, deşi familia lui ar fi avut unde să-l cazeze, nu mai puţin de 4 case: două apartamente şi o casă de vacanţă la Oradea, plus un apartament, la Bucureşti.

Contactat pe această temă, subprefectul Cristian Bitea recunoaşte situaţia şi nu o vede imorală şi inoportună pe timp de criză econimică, în vreme ce Guvernul taie din pensii şi salariile bugetarilor la greu. "Da, în octombrie 2009 am primit primă de instalare de 112 milioane de lei vechi, iar chiria e tot potrivit legii, până în 12 milioane de lei vechi lunar. Nu am cerut eu. Mi se cuvenea din oficiu. Eu doar am semnat că aşa este, că îndeplinesc condiţiile", spune el. A recunoscut, apoi, că ştia de facilităţi, "că doar veneam din domeniu", iar "legea nu ţine cont nici de domiciliu, nici de locul naşterii".

Criza e doar pentru fraieri, nu şi pentru şmecheri. Un exemplu perfect este subprefectul Cristian Bitea care, deşi are un apartament la Bucureşti iar familia sa deţine altele două, plus o casă în Oradea, a cerut şi primit de la Prefectură plata chiriei de 300 de euro lunar, plus o consistentă primă la instalarea în funcţie.

Asta în timp ce la el vin să se plângă oameni necăjiţi că nu mai au din ce trăi fiindcă Guvernul pe care îl reprezintă le taie tot!

"Empatie"

"Un tânăr de perspectivă, cu înclinaţie spre administraţie". Aşa îl lăuda în octombrie 2009 ex-preşedintele PDL Bihor, Petru Filip, pe Cristian Bitea, înainte de instalarea în funcţia de subprefect.

De atunci, de vreo ispravă a junelui politician nu s-a auzit, ci doar de apetenţa lui spre chiul şi lene. Sosit taman de la Institutul Naţional de Administraţie, pentru a ocupa postul deţinut înainte de pesedistul Nicolae Odobasianu, Bitea a ieşit "la suprafaţă" doar când vreun grup se mai aduna în faţa Prefecturii, strigând împotriva Guvernului, şi cineva trebuia să preia, formal, listele de revendicări.

"Empatizez cu doleanţele dumneavoastră. Faptul că aţi protestat e un semnal de alarmă pentru noi", le spunea tânărul de doar 31 de ani pensionarilor care, în martie, protestau pentru prima oară în faţa instituţiei. Nici nu ştiau săracii că, de fapt, cel care "empatiza" cu suferinţa lor trăieşte într-un apartament plătit din banii lor, cu 1.200 de lei în fiecare lună. Asta deşi familia sa, formată numai din bugetari, deţine patru case!

Premiant, nu glumă

Potrivit declaraţiei de avere a mamei sale, Zoia Bitea (foto), director adjunct la Direcţia de Sănătate Publică, ea şi soţul Traian Bitea, inspector la ITM, deţin un apartament de 92 mp în Bucureşti, în bulevardul Ghencea, iar la Oradea încă două apartamente - unul pe Bulevardul Dacia (88 mp), iar altul pe Ştefan cel Mare (18 mp), dar şi o casă cu teren pe strada Sofiei, donată acum doi ani fratelui subprefectului, Radu.

Toate acestea nu i-au fost de ajuns lui Cristian, care, având în buzunar un buletin de Slobozia din vremea când fusese subprefect de Ialomiţa, a revenit acasă, la Oradea, aidoma unui străin. Pentru că nu are trecută nicio locuinţă pe numele lui, noul subprefect a solicitat Prefecturii să-i deconteze bani de chirie, dar a cerut şi o primă de instalare în funcţie, cât trei salarii.

"Da, în octombrie 2009 am primit primă de instalare de 112 milioane de lei vechi, iar chiria e tot potrivit legii, până în 12 milioane de lei vechi lunar. Nu am cerut eu. Mi se cuvenea din oficiu. Eu doar am semnat că aşa este, că îndeplinesc condiţiile", spune Bitea. Recunoaşte că ştia de facilităţi, "că doar veneam din domeniu", şi a speculat faptul că "legea nu ţine cont nici de domiciliu, nici de locul naşterii".

Averea nu-i a lui

Ce-i drept, Legea 340/2004, privind instituţia prefectului, spune doar că prefecţii şi subprefecţii care nu deţin o locuinţă proprietate personală în municipiul reşedinţă de judeţ în care au fost numiţi "beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu 3 salarii de bază brute, precum şi de locuinţă de serviciu corespunzătoare, în baza unui contract de închiriere, pe durata îndeplinirii funcţiei". Numai că Bitea avea unde locui!

"Dar am eu 18 ani, ca să stau cu mama? Vreţi să vă dau din Codul Familiei că după 18-22 de ani nu mai eşti legat de familie?", răspunde el. Cumpătat la vorbe, abia pus faţă în faţă cu declaraţiile de avere ale părinţilor, Bitea îşi explică situaţia locativă. "Pe bulevardul Dacia locuieşte mama, dincolo, pe Ştefan, e bunicul, iar în casa de pe Sofiei fratele meu. Eu am o locuinţă în Bucureşti, cumpărată de părinţi în perioada studenţiei, şi unde mă opresc când merg în delegaţii", înşiră funcţionarul.

Plecat de-acasă

Bitea susţine că în apartamentul din Capitală nu locuieşte nimeni şi nici nu l-a dat în chirie. De ce nu-l vinde pentru a cumpăra unul aici, dacă tot zace nefolosit? Nu e practic, pretinde el. "Ce ar trebui să fac? Dacă ajung apoi la Tulcea, să-mi vând apartamentul de la Oradea ca să-mi iau altul acolo?". Tânărul se delimitează chiar şi de faptul că e orădean. "Păi, cum sunt orădean? De 10-12 ani sunt plecat de acasă, am stat în Bucureşti".

Chestionat despre moralitatea situaţiei, în condiţiile în care Guvernul a anunţat tăierea cu 15% din pensii şi cu 25% din salarii, subprefectul spune nonşalant că i se pare corect şi că merită, mai ales că e "singurul înalt funcţionar public din Bihor" care a urmat riguros Institutul Naţional de Administraţie pentru a obţine acest statut. "Eu mi-am plătit singur cursul şi mi-am luat examenul prin muncă. Să-mi taie şi mie Guvernul 25% din banii de chirie, iar atunci pun bani de la mine", adaugă el. Nici nu i-ar fi greu s-o facă, de vreme ce, lunar, primeşte de la Prefectură un venit net între 40-42 de milioane de lei vechi.

Mare la sfat

Tânărul Bitea are un CV impresionant şi un urcuş rapid în carieră. Fost membru PDL din 1997 până în 2007, unde timp de doi ani a fost chiar preşedintele organizaţiei de tineret, în 2005 Bitea a ajuns consilierul ministrului Vasile Blaga. Din 2002 a ocupat mai multe posturi de funcţionar public, de la expert la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici până la consilier în Direcţia Control Instituţii Publice a Guvernului. Înalt funcţionar public a devenit în 2008, când a absolvit INA, iar între noiembrie 2008 - mai 2009 a fost subprefect de Ialomiţa, apoi secretar general al INA. În octombrie 2009 a fost repartizat la Oradea unde, la propunerea PDL, a ajuns subprefect de Bihor.

Bitea pretinde că politica nu are de-a face cu asta. Deşi, culmea, chiar Petru Filip - cel care îl înălţa în slăvi, văzându-se probabil pe sine în junele politician - l-a anunţat ca viitor subprefect, într-o conferinţă de presă la partid. "Una e să faci politică, iar alta e să fii înalt funcţionar public", susţine subprefectul şi acuzând că demersul BIHOREANULUI e rău intenţionat şi "exagerat". Oare la fel cred şi pensionarii cu care el "empatizează"?...

---

RECIDIVIST
La serviciu şi nu prea

În perioada când era subprefect la Ialomiţa, presa dezvăluia că, în calitate de subprefect, Cristian Bitea folosea maşina de serviciu pentru a naveta între Bucureşti şi Slobozia, că nu ţinea audienţe şi stătea tot prin concedii medicale, beneficiind în schimb de o primă de instalare de peste 100 de milioane şi de un salariu lunar de 40 de milioane. Aceleaşi lucruri le spun acum şi angajaţii Prefecturii Bihor, conform cărora Bitea stă la serviciu între orele 10 şi 12 sau chiar deloc.

Acuzele sunt respinse de înaltul funcţionar: "În Prefectură există camere de filmat, se poate vedea când vin sau nu". Cât despre situaţia din Ialomiţa, Bitea susţine că au fost răutăţi menite să-l îndepărteze din funcţie, deoarece un altul era preferat în locul lui. "Se dorea urgentarea plecării mele. Nu făceam naveta, iar maşina mea de serviciu era folosită şi de alţii din instituţie, la fel cum se întâmplă şi acum".

---

WHO'S WHO
Şmecherie pe internet

Un alt scandal legat de numele lui Cristian Bitea datează din 2008, când actualul senator Ioan Mang l-a acuzat că tânărul rezervase, fără acordul său, domenii web cu numele său, gen mang.ro, ioanmang.ro şi claudiamang.ro. Peste 100 de VIP-uri, printre care Ştefan Seremi, Mihai Groza, Mircea Matei sau Ilie Bolojan, s-au găsit în aceeaşi ipostază.

Rezervările fuseseră făcute de Fundaţia Comunitatea Oradea, al cărei membru fondator era nimeni altul decât Bitea. Atunci, el susţinea că demersul fusese făcut pentru un proiect de genul "Who is Who", care să prezinte personalităţile respective, dar a negat că el personal ar fi stat în spatele lui şi că ar fi avut intenţii ascunse.

Articol integral preluat de AICI

Afaceri cu acordul părinților

„Generația lu’ tata“ este aceea căreia părinții i-au dat nu numai casă, masă și educație, ci și afaceri, poziții și influență. De la stat. Pentru că tata e ministru. Sau parlamentar. Sau chiar președinte. De țară, nu de asociație de locatari, unde abia ai ce să ciupești de la cheltuielile cu apa caldă și din cele de curățenie pe scară. Iar generația emanată de acești tați e alcătuită din asistați social de lux: se ia de la statul celor mulți și se dă la odraslele celor puțini.

Mai jos, personajele acestei generații și afacerile lor. Pe site gasiti si detaliat articole separate despre fiecare in parte.

Ionuț Rudeanu

Este ginerele ministrului de Interne Vasile Blaga. Și-a înființat o firmă de protecție și pază în aprilie 2009 (Axis Security SRL) și, într-un an, a cîștigat contracte cu statul de peste zece milioane de euro. Hotnews.ro a dezvăluit că Rudeanu s-a asociat cu firma de pază a lui Mihai Neicu pentru a cîștiga contracte. La schimb, Neicu, fost protejat al lui Miron Mitrea, a fost numit în consiliile de administrație ale REBU și RATB.

Radu Mazăre junior

Conform HotNews.ro, fiul primarului de Constanța face bani dintr-o slujbă de prezentator TV la una dintre televiziunile constănțene sponsorizate chiar de tatăl său, din bani publici. O altă parte din banii juniorului provin dintr-o afacere cu un bar deschis în incinta Aqua Magic din Mamaia.

Victor și Andrei Berceanu

Fiii ministrului Radu Berceanu (foto – Victor) au fost aso­ciați într-o firmă (Tecond SRL Craiova) care a cîștigat cîteva milioane de euro din contracte publice.

După ieșirea lor din firmă, părțile sociale ale fiilor lui Berceanu au fost cedate unui „paravan“ (unui prieten al unui consilier al ministrului Ber­ceanu).

Alexandru Geoană

A ieșit la rampă după ce s-a aflat că, deși are doar 16 ani, conduce o mașină.

În apărarea lui a sărit chiar ministrul de Interne de la acea vreme, Dan Nica, subordonat politic (atunci) lui Mircea Geoană, președinte PSD.

Honorius Prigoană

Fiu al deputatului PD-L Silviu Prigoană, Honorius (a arătat hotnews.ro) are patru afaceri cu statul. Afacerile se ocupă cu traficul de informații personale, energia și salubritatea. Cea cu informații personale este investigată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Andrei Năstase

Fost asociat într-o firmă care deține un bar de fițe în Herăstrău, fiul lui Adrian Năstase a fost iertat de primarul Oprescu de plata unor taxe în valoare de 50.000 de euro.

Și a primit și dreptul de a nu i se demola terasa, în ciuda faptului că baruri din aceeași zonă au fost rase.

Gabriel Ștefan, adică Pinalti Jr.

După ce a făcut afaceri cu energie cumpărată ieftin de la stat și vîndută scump, fiul primarului de Piatra Neamț și-a ascuns companiile în spatele unor offshore-uri cipriote.

Dar a păstrat la vedere companiile în care e asociat cu sora sa, Giorgiana, prin intermediul cărora primește bani de la comunele din județul Neamț.

Aceștia sînt, oameni buni cu părinți normali, membrii de vîrf ai Generației lu’ tata. Nu părăsiți incinta și nici România, veți mai auzi de ei. Pînă atunci, plătiți-vă cuminți impozitele.

Articol integral preluat de AICI

Panouri de la Boureanu...afaceri cu salile de sport ale Romaniei

Firma la care deputatul PD-L Cristian Boureanu este acţionar furnizează pereţii mai multor săli de sport » Lanţul complet: ministru PD-L decide investiţiile, ele merg în localităţi PD-L, sînt realizate de firme ale unor grei PD-L, care comandă materiale de la alţi şefi PD-L.

Din 2002 pînă în 2010, în România “s-au construit 890 de săli de sport”, conform declaraţiilor Elenei Udrea. Programul a fost iniţiat de Guvernul Adrian Năstase. Gazeta Sporturilor scria în 2004 că “sălile sînt distribuite în principal clienţilor PSD şi folosite ca armă propagandistică în campania electorală”.

Special pentru programul sălilor de sport a fost înfiinţată Compania Naţională de Investiţii. Era doar începutul.

De la Cornu la Răchiţele
Pe parcursul toamnei lui 2004, Năstase a folosit sălile ca slogan electoral împotriva lui Traian Băsescu. Ministerul Transporturilor, condus de Miron Mitrea, difuza un spot pe televiziuni, prezentînd “cuvîntul ţinut al celor 400 de săli”.

În octombrie 2004, în plină campanie de dezvăluiri a ziarului, un reprezentant al candidatului PSD+PC la prezidenţiale ne-a contactat şi ne-a promis publicitate de stat pentru ziar ca să stopăm investigaţiile. Au încercat inclusiv intervenţii la patronat, care însă nu a intervenit.

Am refuzat orice discuţie şi am continuat. Gazeta a publicat inclusiv dezvăluiri despre sala de sport de la Cornu, comuna unde premierul pesedist avea o casă. Traian Băsescu a preluat această temă, atacîndu-şi rivalul pentru abuzurile programului de investiţii sportive.

A anunţat defiinţarea CNI
La 6 ani distanţă, s-au adăugat 500 de săli la cele 400 iniţiale. Dintre investiţiile care urmau, una în valoare de 600.000 de euro fusese deja atribuită în Răchiţele, comuna natală a lui Emil Boc.

Între timp însă, dezvăluirile din Gazetă, dar şi din alte ziare, printre care Jurnalul Naţional sau săptămînalul Kamikaze, care au arătat că licitaţiile sînt distribuite politic în teritoriu şi cîştigate de firme patronate de politicieni PD-L, au făcut-o pe Elena Udrea, ministrul care patronează programul, să anunţe ieri: “Voi propune guvernului desfiinţarea CNI”.

Topanel cîştigă şi ea
Astăzi, Gazeta publică un alt nume surprinzător apărut în această ecuaţie: Cristian Boureanu.

Deputatul PD-L deţine, împreună cu fratele său, Sorin, 34% din acţiunile firmei Topanel Trading Panels. Compania produce panouri termoizolante, cele care, în cazul sălilor de sport, înlocuiesc pereţii clasici de cărămidă sau beton.

La aceste săli de sport, panourile sandwich se aplică pe structura metalică. Multe dintre firmele care cîştigă licitaţiile cumpără panourile de la Topanel. Calculul se face astfel:
» 3.000 de mp de panouri pe fiecare sală
» 20 euro mp de panou
» 20% în plus accesoriile de montaj
» 75.000 de euro plus TVA încasează firma de panouri la o sală

“Doar 8% din producţie”

- Bună ziua, de la Gazeta Sporturilor sîntem.
- Bună ziua, sînt Gabriel Voicu, director de vînzări la Topanel.

- Ne puteţi spune pentru aproximativ cîte săli de sport aţi furnizat panouri?
-…

- Alo?
- Nu am făcut un calcul exact, credeţi-mă! Noi furnizăm materiale de construcţii pentru mai multe obiective.

- De acord. Dar sălile de sport sînt standard, vi se cer cam aceleaşi cantităţi şi le puteţi identifica.
- Aşa e. Din noiembrie 2009, cînd am deschis linia de producţie, am distribuit cam 16.500 de mp panouri pentru săli, cam 8% din producţie noastră.

- Asta înseamnă aproximativ 5 săli în 6 luni. Dar pînă atunci?
- Asta chiar nu ştiu. Eram distribuitorii lui Metecno.

12 săli scrie pe site companiei că ar fi aprovizionat Topanel pe vremea cînd distribuia panouri Metecno

Gazeta Sporturilor l-a contactat pe deputatul Cristian Boureanu, care admis legătura dintre firma la care deţine acţiuni, Topanel, şi sălile de sport din programul CNI. El a precizat insa ca aceste afaceri sint infime in cifra totala a companiei

- Bună ziua, domnule deputat Boureanu!
- Da?!

- Ancheta sălilor de sport ne-a condus şi la dumneavoastră!
- Cum aţi ajuns la mine?

- Prin firma Topanel.
- A, da! Topanel…

- Pe site-ul firmei sînt prezentate lucrări efectuate la 12 săli de sport. Sînt şi altele în lucru acum?
- Nu ştiu. Sunaţi, vă rog, la firmă pentru informaţii pentru că eu nu ştiu să vă răspund.

- Am sunat.
- Dar noi nu construim săli de sport!

- Ştim. Topanel produce materiale de construcţii, mai exact, panouri termoizolante.
- Şi sîntem printre primii trei producători din ţară… Topanel realizează materiale pentru mai multe tipuri de construcţii, cum ar fi hale…

- Da..
- Şi nu cred că vînzările de panouri pentru sălile de sport depăşesc 2% din cifra totată de afaceri…

- Da…
- Şi eu deţin, nu ştiu sigur, ceva în jur de 17% din acţiunile acestei firme.

Băsescu: “Terminaţi cu interpuşii!”
La întîlnirea de ieri cu parlamentarii PD-L, preşedintele României a făcut referire la scandalurile atribuirilor sălilor de sport şi i-a avertizat că, dacă vor continua să-şi mascheze afacerile prin interpuşi şi să umfle preţurile, îşi vor pierde “orice credibilitate în faţa populaţiei”.

Articol integral preluat de AICI

Afacerile cu acordul părinților ale fraților Berceanu

Generația lu’ tata este aceea căreia părinții i-au dat nu numai casă, masă și educație, ci și afaceri, poziții și influență. De la stat. Pentru că tata e ministru. Sau parlamentar. Sau chiar președinte. De țară, nu de asociație de locatari, unde abia ai ce să ciupești de la cheltuielile cu apa caldă și din cele de curățenie pe scară. Iar generația emanată de acești tați e alcătuită din asistați social de lux: se ia de la statul celor mulți și se dă la odraslele celor puțini.

Opoziția, un început bun

În sereleul Tecond din Craiova, Victor și Andrei Berceanu au deținut 35% din părțile sociale, în perioada februarie – mai 2008. Dar nu pe persoană fizică, vorba lui Vanghelie, ci pe persoană juridică. Adică prin intermediul unui sereleu aflat în proprietatea lor, Oto Engineering. Paradoxal, înainte de alegerile locale din mai 2008, fiii ministrului Transporturilor și-au retras persoana juridică din Tecond. Aproape simultan, Tecond a început să cîștige contracte publice fără număr, fără număr.

Banii prietenilor noștri sînt și ai noștri

Cum s-ar putea explica faptul că, tocmai cînd fiii unui ministru ies dintr-o firmă, aceasta începe să cîștige contracte cu statul? Simplu: Victor și Andrei Berceanu au continuat să controleze Tecond, dar neoficial, prin intermediul noilor proprietari ai sereleului. E vorba de doi olteni de nădejde: Traian Popescu (35%) și Sergiu Boiangiu (65%). Boiangiu, de exemplu, este partener de afaceri cu Ștefan Stoica (prin intermediul unui asociat comun), fostul șef al Direcției de Ape Jiu din Craiova. Iar Stoica este pedelist și subordonat politic lui Radu Berceanu, care l-a și propulsat în funcția de la Direcția de Ape. Traian Popescu, pe de altă parte, este prieten cu fostul consilier personal al ministrului Berceanu, Hari Dascălu. Care Hari Dascălu mai este și asociat cu Victor și Andrei Berceanu (în Oto Engineering). Deci, da: în Tecond, acțiunile au fost preluate, de la fiii lui Berceanu, de un băiat care e prieten cu asociatul fiilor lui Berceanu, fost consilier al tatălui lor. Da, și noi simțim că sîntem puțin redundanți, dar voiam să fim siguri că v-a intrat bine în cap. Iar dacă mai era nevoie de încă o confirmare a relației Hari Dascălu – Traian Popescu, să spunem că Dascălu i-a dat cu împrumut lui Popescu 180.000 de euro. Așa, din prietenie. Dascălu a precizat pentru Kamikaze că Traian Popescu îi este prieten. Așa cum, a mai zis Dascălu, și Victoraș Berceanu îi e prieten din copilărie.

De la Ape și Păduri luăm contracte și facturi

Și, ca să vedeți că nu vorbim prostii, haideți să vedeți cam cîți bani face Tecond din licitațiile cîștigate. De exemplu, în februarie 2010, asocierea Tecond & Servsistem a cîștigat un contract de aproximativ 1,5 milioane de RON de la Direcția Apelor Jiu Craiova, pentru “amenajare rîu Jiu în zona localității Schitu”. Direcția Apelor Jiu este condusă de pedelistul Cosmin Calin Petruț. În aprilie 2009, asocierea Tecond & Alpha Construct Sistem & Gradur GS Doo a primit un contract de 7,5 milioane RON de la Primăria Comunei Săulești din județul Gorj. Primarul, ați ghici, bravo, este de la PDL. De asemenea, Jurnalul Național a arătat că Ocolul Silvic Segarcea (județul Dolj) a atribuit anul acesta un contract de 1,8 milioane de RON Tecondului pentru împădurirea unor regiuni din județ. Direcția Silvică Dolj este condusă de Daniel Drîgnei, subordonat pe linie politică al ministrului Transporturilor.

Consilier al ministrului, asociat cu fiii lui

Pentru Kamikaze, prietenul lui Victor Berceanu, Hari Dascălu a declarat că “nici el, nici fiul ministrului nu mai au vreo legătură cu Tecond SRL din 2008, de la alegerile locale”. Acesta susține că a ieșit acționariat pentru a evita conflictul de interese. Adică a ieșit pentru a evita scandalul, dar a fost înlocuit de un om care îi este dator vîndut (cu 180.000 de euro, cum am zis mai sus). Hari și Victor sînt parteneri în Oto Engineering. Primul are 50% din acțiuni, iar cel de-al doilea 5%. Restul de 45% este în proprietatea Vaber Invest Group, firma fraților Berceanu. Dascălu a fost consilier al lui Radu Berceanu și director al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale de la începutul anului 2010. Potrivit declarațiilor acestuia, a renunțat la funcțiile de la Ministerul Transporturilor din cauza stresului.

Hari Dascălu, asociat cu fiii lui Radu Berceanu: “Victor Berceanu nu mai vrea să se spună despre el că are legătură cu contracte cu statul”

Victor și Andrei, studii la private

Pentru a reuși în viață, Victor și Andrei Berceanu au studiat intens la universități de prestigiu internațional, numai bune pentru băieții de bani gata. Victoraș are 29 de ani și a absolvit Facultatea de Științe Economice, Secția Marketing, a Universității “Spiru Haret”. Andrei are 25 de anișori și a urmat cursurile Universității Româno-Americane Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Economice, secţia Management. Nu, n-are rost să ne întrebăm dacă fură grele cursurile de la facultățile astea private.

Articol integral preluat de AICI

Afacerile odraslelor lui Pinalti cu statul: faza pe offshore și cea pe comună

Afacerile cu statul ale fiului lui Gheorghe Ștefan “Pinalti”, de zeci de milioane de euro, au fost ascunse sub offshore-uri din Cipru. Însă prezența acelorași companii cipriote în mai multe societăți controlate de fiul lui Pinalti nu lasă loc de dubii: acestea nu sînt decît paravane pentru ca fiul primarului de Piatra Neamț să deruleze și mai departe afaceri cu statul. Pe de altă parte, atunci cînd vine vorba de contracte mai mici, dar calculate tot în milioane de euro, odraslele lui Pinalti nu se mai feresc. Așa se face că societăți comerciale ale fiului și fiicei lui Gheorghe Ștefan iau bani pentru lucrări de construcții de la primării pedeliste din județul Neamț la foc automat.

Pinalti, “impresar” de folcloriste și sponsor de lăutari

Gheorghe Ștefan “Pinalti” este un distins plăieș din zona Moldovei. Dacă nu prea știți de unde să-l luați, vă reamintim noi: este cel cu scandalul folcloristelor aduse cadou pentru niste arbitri străini, la un meci de cupa UEFA al Ceahlăului Piatra-Neamț din anul 1999. În zilele noastre, Ștefan este primarul orașului Piatra-Neamț și președintele PDL Neamț. Încă mai are obiceiuri intelectuale: spre sfîrșitul anului trecut a fost filmat lipind bancnote pe fruntea lăutarilor, fără număr, număr. Normal, banii ăștia nu provin din salariul lui de primar. Ca să respectăm adevărul istoric, trebuie totuși să precizăm că au o sursă comună: statul. Statul ăsta este mama și tatăl averii familiei lui Gheorghe Ștefan. Apropo de familie: primarele de la Neamț nu se mai ocupă personal de afacerile cu bugetul public, pentru că acum o fac odraslele lui, pe care vă invităm să le cunoașteți în continuare. Pentru că nici nu știți ce pierdeți din cauză că părinții voștri nu sînt și ei în politică.

Pinalti junior. Începuturile electrice

Copiii lui Ștefan sînt doi la număr. Este vorba despre Gabriel și Giorgiana. Nu, nu e nici o greșeală, chiar Giorgiana o cheamă (nu Georgiana). În ordinea importanței biznisurilor încheiate, ne vedem nevoiți să începem cu Găbiță, pe care vă recomandăm să-l invidiați. Aveți de ce: juniorul a dat lovitura în 2005 prin afacerile cu energie electrică, în perioada în care tatăl său era președinte al PNL Neamț, iar Alianța DA era în perioada de glorie. În iulie 2005, Gabriel Ștefan, în vîrstă de 24 de ani, a intrat în acționariatul societății Green Energy SRL împreună cu Andrei Ursărescu, fiul lui Dorinel Ursărescu, fost deputat PNL (și apropiat al lui Gheorghe Ștefan), Alina Gorghiu, deputat din partea PNL în acest mandat și Aurel Roman, om de afaceri, apropial al PNL. Mai deținea părți sociale și Eduard Ciucu, administratorul firmei. La acel moment, acțiunile erau împărțite în mod egal între cei cinci. În perioada octombrie – decembrie 2005 ies din acționariat Alina Gorghiu, Aurel Roman și Eduard Ciucu. Aceștia au fost înlocuiți de Lucian Bădescu (fiul lui Dumitru Bădescu, fost șef al Direcției Contrainformații Economice a SRI) și de Alexandru Petrișor Drăgoiu, partener de afaceri al lui Silviu Prigoană.

Consacrarea energetică: 50 de milioane de euro cifră de afaceri, profit de patru milioane de euro

La numai un an de cînd Green Energy a intrat pe piața furnizării de energie, cifra de afaceri a firmei era de aproximativ 16 milioane de RON, iar profitul de 3,4 milioane de RON. Lucru perfect explicabil, avînd în vedere că Green Energy cumpăra energie foarte ieftină de la stat și putea s-o vîndă cu ce preț voia mușchiu’ ei, că tot ar fi făcut profit. De exemplu, un articol publicat în Gîndul, în decembrie 2006, arată că Green Energy cumpăra mw cu 95 de RON de la Complexul Turceni, în condițiile în care costurile de producție per mw erau 124 de RON. În afară de Turceni, firma odraslelor a mai primit energie ieftină, aproape moca, și de la Hidroelectrica. Așa se explică faptul că, în anul fiscal următor (adică 2006-2007), Green Energy a ajuns la o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro și un profit de patru milioane de euro. Printre clienții firmei apărea în acea perioadă și Rafo Onești, care a cumpărat de la ei energie în valoare de vreo 6,5 milioane de euro. Băsescu este cel care introdus sintagma “Jafo Onești”, cu referire la cei care au căpușat rafinăria. Acum, unul dintrei cei care au făcut bani pe spinarea lu’ “Jafo” este șeful unei organizații PDL.

Ușor, ușor, Pinalti jr și-a transferat bisnisul în offshore

În 2007 se produc din nou schimbări importante în acționariatul Green Energy, din cauza scandalului pe care îl făcea Băsescu în legătură cu “băieții deștepți” care fac afaceri cu energie. S-au înființat comisii, s-au făcut anchete. Și, ca de obicei, nu s-a întîmplat aproape nimic, cu excepția faptului că afaceriștii au devenit puțin mai prudenți. Astfel, în 2007, au ieșit din Green Energy toți acționarii, cu excepția lui Gabriel Ștefan. Ei au fost înlocuiți “de un offshore”, potrivit declarațiilor date la acel moment de administratorul firmei. Numele acestuia era Scucci Ltd. Ulterior, la sfîrșitul anului, Pinalti cel mic a ieșit și el din firmă, cedîndu-și acțiunile în favoarea aceleiași firme. În aprilie 2009, se schimbă schimbarea și Scucci cedează părțile sociale unui offshore nou-nouț, RG Renovatio Group Ltd, motiv pentru care Green Energy și-a schimbat numele și a devenit Renovatio Trading. Și-a păstrat însă obiectul de activitate și are în continuare licență de la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru furnizare de energie electrică. La acest moment, acționarii Renovatio Trading sînt Eduard Marius Ciucu (20%) și offshore-ul cipriot RG Renovatio Group (80%). Ciucu este administratorul Green Energy din perioada în care acționari erau Găbițu Ștefan și prietenii lui.

Pe aripile vîntului autorizat de stat

Pe offshore-ul RG Renovatio Ltd îl întîlnim la această oră și în celelalte afaceri cu energie în care a fost implicat Gabriel Ștefan. Este vorba despre două parcuri eoliene, Sibioara Wind Farm și Săcele Wind Farm din județul Tulcea, pe care le deținea împreună cu același Lucian Bădescu (afaceri care, fără ajutorul statului – care dă aprobările pentru instalarea de mori de vînt, nu există). Juniorii s-au retras și din aceste două afaceri, iar în locul lor au apărut acum același RG Renovatio, dar și o societate din Danemarca, Viking Windfarms. În acționariatul ambelor sereluri a fost o vînzoleală de nedescris. Sibioara Wind Farm a fost înființată în octombrie 2006 de băiatul lui Pinalti (72%) și de cel al lui Bădescu (24%). 4% dintre acțiuni erau deținute de Green Energy SRL. Din decembrie 2006 și pînă în martie 2007, au intrat și au ieșit în și din firmă mai multe societăți comerciale străine. În cele din urmă, au cedat acțiunile inclusiv Lucian Bădescu și Gabriel Ștefan. Cui? Unui offshore, desigur. Este vorba despre Alykos Ventures Ltd, care, însă, n-a rezistat nici el prea mult. Din februarie 2009, acțiunile de la Sibioara sînt împărțite în mod egal între RG Renovatio, care apare la aceeși adresă din Cipru cu Alykos, și Viking Windfarms din Danemarca. Traseul acționariatului de la Săcele Wind Farm este identic. Evident, și finalitatea, astfel că firma este deținută în coproprietate acum tot de RG Renovatio și Viking Wind Farm.

Administratorul lui Pinalti jr, stăpîn și peste offshore-uri

Cum se explică vînzoleala aceasta de acționari prin societățile juniorilor? Păi, iată ce declara pentru România Liberă Gheorghe Ștefan în martie 2008: “În urmă cu un an, fiul meu a vîndut firma Green Energy. Deși toate afacerile pe care le-a derulat această societate în domeniul energetic erau legale, nu mai vreau să se realizeze campanie electorală pe seama numelui meu. Din acest motiv, l-am determinat pe baiatul meu sa vîndă aceste afaceri”. Ce noroc pe ai lui Ștefan că le-a cumpărat afacerile cu energie același offshore din Cipru! Vă mai reținem atenția cu alte cîteva mici amănunte legate de offshore-uirea afacerilor cu energie ale lui Gabriel Ștefan și Lucian Bădescu. Potrivit Evz, în noiembrie 2007, Lucian Bădescu era acționar cu 75% la o firmă de consultanță denumită Ice Blink Consulting, specializată în energia eoliană. Trei ani mai tîrziu, Bădescu mai are numai 5% acțiuni al acest sereleu, dar RG Renovatio Group Ltd. are 90%.

Administratorul lui Pinalti jr: “Puneți niște întrebări care chiar nu pot să vă răspund la ele”

Eduard Ciucu, acționar și administrator al fostei Green Energy, actuală Renovatio Group, ne-a declarat că nu cunoște exact motivele pentru care Gabriel Ștefan a ieșit din firmă, dar crede că a fost vorba de unul financiar. “A încasat, probabil, niște bani și a ieșit complet din afacere. Vorbim de o treabă care s-a întîmplat demult. Deci s-a întîmplat acum trei, patru ani. N-am de unde să știu cît a luat. Puneți niște întrebări la care chiar nu pot să răspund pentru că nu le cunosc răspunsul”, ne-a spus acesta. La întrebarea al cui este offshore-ul din Cipru care figurează acum în acționariatul fostelor firme ale lui Pinalti Jr, Ciucu ne-a spus chiar așa: “Puneți niște întrebări care chiar nu pot să vă răspund la ele. E un fond de investiții. Sînt o gramadă de fonduri în lumea asta, normal că în spatele unui fond este o persoană, dar nu are relevanță, nu e o persoană politică, nu e o persoană publică, nu e nimic. Nu e cineva care să prezinte importanță pentru public. Nici măcar eu nu știu cine este, nu m-a preocupat problema asta. Nu știu nici dacă este cetățean român”. Da, corect, omul chiar se contrazice în declarații.

Din Cipru, în comuna Ștefan cel Mare: un milion de euro

Pînă acum v-am spus numai în ce afaceri nu mai apare fiul lui Gheorghe Ștefan cu numele. Ei bine, mai sînt și unele în care acesta, împreună cu sora sa, figurează oficial. Este vorba despre Tehnoutilaj SA Neamț, Silvex SA, Euromedia TV și Biotermoenerg SA Neamț. Acestea sînt firme care au fost al lui Gheorghe Ștefan, dar acum ele sînt controlate de copiii acestuia. Cea mai interesantă dintre acestea este Tehnoutilaj, care a cîștigat licitații de aproximativ 14 milioane de RON de la comune din județul Neamț în care primari sînt pedeliști de-ai tatălui Pinalti. Gabriel și Giorgiana au devenit acționari majoritari ai Tehnoutilaj în ianuarie 2007, cînd au intrat în proprietatea a 90% din acțiuni. Restul de 10% erau deținute de Victor Popa și Vasile Vicol. Primul contract de care vă vom vorbi a fost încheiat cu comuna Ștefan cel Mare pentru “Modernizare cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară drumuri de interes local – 9,22 km”, avînd o valoare de 4,4 milioane RON. Licitația a fost cîștigată în asociere cu Drupo SA Neamț și Nord Est Consulting. Drupo Neamț este o companie de construcții de drumuri în subordinea Consiliului Județean Neamț, al cărei pereședinte este pedelistul Vasile Pruteanu (asta în caz că vă întrebați de ce s-au asociat Drupo și Tehnoutilaj). Tot de Primăria Ștefan cel Mare, Tehnoutilaj a mai primit un contract în valoare de 1,55 milioane RON, pentru “Renovare și modernizare cămin cultural Ștefan cel Mare”. De data aceasta, în asociere cu Izopoint SA și Arhimedia Design, iar atribuirea a avut loc pe 28 august 2009. Primarul comunei, Sorin Ouatu, a confirmat pentru Kamikaze că este vorba despre Tehnoutilaj SA din Piatra-Neamț, dar a susținut că nu știa a cui este firma. În primă fază, acesta ne-a promis că ne va oferi mai multe detalii despre licitații, după care nu a mai răspuns la telefon.

Comuna Brusturi e și mai generoasă: două milioane de euro

Firma lui Gabriel și Giorgiana Ștefan a mai cîștigat o licitație organizată de comuna Brusturi din Neamț pentru realizarea “Proiectului integrat privind alimentarea cu apă, canalizare menajeră și stație de epurare, reabilitare drum comunal”, lucrări care se ridică la suma de 7,9 milioane RON. Tehnoutilaj SA a participat la procedurile de atribuire în asociere cu Energoterm SRL și Termo Plus SRL. De asemenea, sereleul odraslelor face ceva bani și de pe urma unei societăți de construcții care o duce foarte bine din contracte cu Compania Națională de Investiții și Agenția Națională pentru Locuințe, instituții în subordinea Elenei Udrea și a Ministerului Dezvoltării. Numele societății este Moldocor SA. În doar două luni, februarie și martie 2010, Moldocor a cîștigat contracte în valoare de 7 milioane de RON de MDRT. Potrivit site-ului Moldocor, ei au un contract de prestări servicii încheiat cu Tehnoutilaj SA Neamț pentru folosirea unui laborator al acestora din urmă. Tradiția contractelor dintre Tehnoutilaj și instituțiile publice a fost inițiată de Pinalti bătrînul. Ziarul de Iași a relatat în 2006 că Tehnoutilaj primea contracte de la Direcția Silvică Neamț pentru lucrări la mai multe drumuri forestiere în valoare de 800.000 de RON.

Păcuraru, trimis îm judecată de DNA pentru trafic de influență la stat în favoarea fiului

Gabriel Ștefan nu este singura odraslă de politician penelist peste care a dat norocul în perioada guvernării Alianței D.A. Un alt exemplu foarte bun este Mihnea Păcuraru, fiul fostului ministru penelist Paul Păcuraru “Fonfăilă”. În ianuarie 2009, Mihnea a primit NUP de la Direcția Națională Anticorupție în dosarul în care era anchetat pentru că ar fi fost beneficiarul unui mic trafic de influență realizat de tăticu’. Pe scurt, Păcuraru ăl mic are o firmă de formare profesională, Intratest pe numele ei. În 2007, Intratest a participat la licitații organizate de Societea Națională a Lignitului Oltenia, Complexul Energetic Rovinari și Complexul Energetic Turceni și Regia Autonomă de Activități Nucleare. Păcuraru Sr. ar fi intervenit la baronul penelist Dan Ilie Morega pentru a-i facilita fiului cîștigarea licitațiilor. Mihnea a primit NUP pentru că nu ar fi știut de intervențiile tatălui. În schimb, DNA i-a trimis în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție pe Păcuraru, adică pe tatăl fiului care a primit NUP, și Morega în februarie 2009.

Articol integral preluat de AICI

Aleşii, cazaţi la preţuri nesimţite:1,5 milioane de euro cheltuite pe cazare

Grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor nu au depus la Biroul Permanent propunerile pentru reducerile cheltuielilor. Senatul a anunţat, ieri, atribuirea a două noi contracte hotelurilor agreate pentru cazarea aleşilor. Suma „investită“ prin negociere directă este de 1,5 milioane de euro.

Senatorii şi deputaţii vor locui în continuare la hoteluri de lux din Capitală. Contractele pentru cazarea senatorilor au fost atribuite chiar ieri, de către Secretariatul General al Senatului, condus de Ion Moraru (PSD). Atribuirile au fost făcute prin negociere directă şi nu prin licitaţie. Criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut.

Contractele au fost încheiate cu SC Bucureşti Turism SA pentru suma de 4.606.156 de lei (1,1 milioane de euro) şi Societatea companiilor hoteliere Grand SRL, pentru suma de 1.480.550 de lei (370.000 de euro). În total, cazarea senatorilor pe zece luni în hoteluri de cinci stele va costa statul peste 6 milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro.

Pentru că sunt mai mulţi decât senatorii, deputaţii au alocate sume mult mai mari la cazare. Pentru cazarea a 171 de deputaţi, care au ales să locuiască, pe perioada mandatului în hoteluri de lux de la bugetul sărăcit de criză se cheltuiesc, anual, peste16 milioane de lei, adică aproximativ 4 milioane de euro.

Suma lunară prevăzută în bugetul Camerei Deputaţilor pentru cazarea la hotel a unui singur deputat este, în medie, de 8.100 de lei pe lună, echivalentul a 2.000 de euro. Mult mai puţin se cheltuie pentru deputaţii care au închiriat pe cont propriu o locuinţă. Cei 66 de deputaţi care au optat pentru cazarea în locuinţe închiriate primesc puţin peste 3.000 de lei lunar (720 de euro).

Excepţie fac doar doi deputaţi, unul PSD - Mircea Duşa şi altul PDL - Dumitru Georgică, cărora li se decontează lunar pentru chirie câte 4.800 de lei, respectiv 4.500 de lei. În total, pentru cazarea celor 239 de deputaţi care au solicitat decontarea cazării, statul cheltuieşte 4,8 milioane de euro anual.

Aleşii nu vor în ruptul capului „să coboare ştacheta" pentru a aduce economii la bugetul Parlamentului. Dacă cei 171 de deputaţi ar accepta să se mute cu chirie, s-ar economisi peste 10 milioane de lei anual, adică 2,4 milioane de euro. Motivul pentru care sunt preferate hotelurile de lux este destul de simplu.

În aceste locaţii, aleşii au parte de o atenţie specială: room service, săli de gimnastică, piscine, jacuzzi, spa cu masaj şi aromaterapie sau servicii valet pentru parcarea maşinilor. Oricum, suma de 3.038 de lei (720 de euro) prevăzută de Camera Deputaţilor pentru cazarea pe cont propriu este mai mult decât generoasă. Astfel, conform anunţurilor imobiliare, în ansamblurile rezidenţiale noi, chiria lunară a unui apartament cu două camere variază între 470 de euro (zona Băneasa) şi 500 de euro, în Ghencea, Titan, Dristor sau Colentina.

150.000 lei, costul lunar al parlamentarilor vrânceni

„Cheltuielile sunt conform legii"

Şefii Camerei Deputaţilor au făcut apel la conştiinţa aleşilor pentru a face economii la buget. Potrivit unui Memorandum intern al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, din 20 mai 2010, grupurile parlamentare sunt aşteptate să depună propuneri de diminuare a cheltuielilor de buget. Deşi a trecut aproape o săptămână de la semnarea Memorandumului, deputaţii nu s-au înghesuit cu propuneri de economisire a banului public. „Eu nu pot obliga pe nimeni să stea la hotel sau cu chirie. Există o legislaţie care reglementează acest lucru", a declarat Barbu.

In ceea ce priveşte ocolirea licitaţiei publice la atribuirea contractelor de cazare, secretarul general al Camerei Deputaţilor se prevalează tot de lege. „Negocierea contractelor s-a făcut în conformitate cu Ordonanţa 34, din 2006. Oricum, tarifele de cazare pentru parlamentari sunt mult mai mici decât cele practicate de obicei de hotelieri", a mai spus Gheorghe Barbu.

Huzur: statul aruncă cu bani în aleşii noştri

Silviu Prigoană (PDL) renunţă la Logan

Parlamentarii Puterii sunt hotărâţi să fie exemple colegilor în ceea ce priveşte economisirea banului public. Deputatul PDL Silviu Prigoană repune pe tapet o propunere mai veche, materializată într-un proiect de lege.

„Am propus mutarea parlamentarilor din Casa Poporului şi concesionarea clădirii la cei care ştiu să facă bani. Asta ar aduce garantat un venit minim anual de 200 de milioane de euro", a declarat Prigoană. Nu este însă singura idee a deputatului. „Mâine vreau să aduc la Parlament tot ce am primit de la Cameră, adică maşina Logan, care are o valoare de inventar de 50.000 de lei, calculatorul şi telefonul de serviciu", a mai spus Silviu Prigoană.

Absurd. Chirie de senator: 100.000 de lei anual

Lakatos Peter (UDMR) acuză „populismul ieftin"

Un alt parlamentar al Puterii, deputatul UDMR Lakatos Peter, a calificat Memorandumul Intern pentru propunerile de diminuare a cheltuielilor din bugetul Camerei Deputaţilor drept „populism ieftin, care dăunează grav mersului economiei". Potrivit acestuia, eforturile financiare ale statului pentru deputaţi nu ar fi foarte mari.

„Eu stau în aceeaşi cameră de la Hotel Bucureşti de şase ani, pentru că acolo am fost repartizat. Eu am propus construirea unui hotel în parcul Izvor, iar investiţia s-ar fi amortizat repede. Nu mă mut de la hotel pentru a mă caza pe cont propriu, pentru că în orice ţară civilizată Parlamentul asigură cazarea", a mai declarat Lakatos Peter.

Nicolae Bănicioiu (PSD) cere licitaţii publice

Deputatul PSD Nicolae Bănicioiu, chestor al Camerei Deputaţilor, a declarat că discuţia privind reducerea cheltuielilor la nivelul grupurilor parlamentare, aflată pe agenda şedinţei Biroului Permanent de ieri, nu a putut avea loc deoarece preşedinta Camerei, Roberta Anastase, nu s-a prezentat la şedinţă.

„Noi am stabilit la Biroul de miercurea trecută să discutăm azi despre problema reducerilor, dar şedinţa nu s-a mai ţinut", a spus Bănicioiu. Reprezentanţii PSD au acuzat-o pe Anastase că a absentat de la şedinţă deoarece s-a dus „la ordin la preşedintele României" .

În ceea ce priveşte reducerea cheltuilelilor de cazare, Nicolae Bănicioiu propune organizarea unei licitaţii publice pentru atribuirea contractelor la hoteluri, în locul negocierii directe, aşa cum prevede legislaţia în momentul actual. „Am participat, în februarie, la renegocierea contractului cu Bucureşti Turism SA. Efectiv, ne-am rugat de ei să facă o reducere infimă de la 245 de lei la 240 de lei, fără TVA, pentru o zi de cazare. Singura modalitate de a reduce cheltuielile de cazare, care sunt foarte mari, este licitaţia", a mai spus deputatul PSD.

Articol integral preluat de AICI

Topul salariilor de lux la Romgaz, Transgaz si Universitatea Lucian Blaga

Salariile lunare cumulate ale celor mai bine platiti 30 de angajati ai Romgaz depasesc o jumatate de miliard de lei, relateaza Monitorul de Sibiu, care a publicat lista celor mai bine platiti angajati de la Romgaz, Transgaz si Universitatea de stat Lucian Blaga. In fiecare luna, Romgaz plateste 592.208 in contul celor mai bine platiti 30 de angajati, in conditiile in care indemnizatia de nastere pentru toti nou-nascutii din Sibiu nu reprezinta nici macar 16% din aceasta cifra.

Potrivit sursei citate, la nivelul judetului Sibiu indemnizatia de nastere, pentru toti copiii nascuti intr-o luna, reprezinta 92.000 de lei, adica 15,5% din salariul primilor 30 de angajati Romgaz, iar valoarea trusoului reprezinta 60.000 lei, adica 10% din valoarea acelorasi salarii. Cel mai mare salariu este incasat de Elekes Maria - 32.630 lei/luna.

La Transgaz, cel mai mare salariu lunar este de 27.705 lei si intra in contul lui Ioan Deac, director de directie in cadrul companiei.

O situatie similara se inregistreaza la Universitatea Lucian Blaga, unde nu mai putin de 100 de profesori au salarii lunare care depasesc 10.000 de lei, la care se adauga inca 258 cu salarii intre 5.000 si 10.000 de lei. Rectorul Constantin Oprean are un salariu lunar de 33.353 lei si se claseaza pe locul doi in topul salariatilor.

Top 10 salarii Romgaz

1. Elekes Maria, 32.630 lei/luna
2. Radu Gheorghe, 28.131 lei/luna
3. Kramer Alpar, 22.032 lei/luna
4. Toth Francisc, 21.976 lei/luna
5. Antal Francisc, 21.976 lei/lun
6. Stancu Lucian Adrian, 21.976 lei/lun
7. Dobrescu Dumitru, 21.812 lei/luna
8. Moldovan Vasile, 20.999 lei/luna
9. Reti Ioan, 20.432 lei/luna
10. Ionescu Laurenttu Lucian, 19.276 lei/luna
    

Top 10 salarii Transgaz

1. Deac Ioan 27.705 lei/luna
2. Pintican Iuga Liviu Traian 19.659 lei/luna
3. Chira Mircea 17630 lei/luna
4. Marin Dumitru 16.611 lei/luna
5. Rusu Ioan 16.394 lei/luna
6. Rosu Elena 15.627 lei/luna
7. Chetan Ioan 15.265 lei/luna
8. Florea Vasile Vladimir 15.077 lei/luna
9. Nica Ioan 15.062 lei/luna
10. Popovici Tache 14.925 lei/luna
    

Top 10 salarii la Universitatea Lucian Blaga

1. Muscalu Emanoil 36.921 lei/luna
2. Oprean Constantin 33.353 lei/luna
3. Bacaci Alexandru 31.167 lei/luna
4. Danciu Ioan 30.752 lei/luna
5. Novetschi Iulian 29.679 lei/luna
6. Les Ioan 28.264 lei/luna
7. Crisan Silviu 26.426 lei/luna
8. Dumitrescu Luigi Nicolae 25.355 lei/luna
9. Comaniciu Carmen 25.133 lei/luna
10. Popescu Dan 24.134 lei/luna

Articol integral preluat de AICI