Noul sediu al Bibliotecii Naţionale va fi mai scump cu aproape şase milioane de euro. Deşi a avut o ofertă mai costisitoare decât a concurenţei, oferta Aedificia Carpaţi a fost declarată câştigătoare, doar după “intervenţia” judecătorilor de la Curtea de Apel. Risipă, care poate fi la fel de bine trecută în contul Ministerului Culturii sau Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestațiilor va fi plătită, probabil, cu locurile de muncă a câtorva sute de angajaţi bugetari. Patronul Aedificia a refuzat să exprime un punct de vedere. În vara anului 2008, Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) a organizat o cerere de ofertă pentru realizarea unui mare obiectiv cultural, noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, situat pe bulevardul Unirii, vis-á-vis de sediul Tribunalului Bucureşti.
Rotary Construcţii, punctaj maxim
Valoarea mare a contractului, în suma de peste 60 de milioane de euro, precum şi complexitatea proiectului, au impus reguli stricte privind cerinţele caietului de sarcini şi calificarea profesională a ofertanţilor. Criteriul esenţial de adjudecare a proiectului a fost preţul cel mai mic. În urma evaluării comisiei MCC, a fost declarată câştigătoare asocierea firmelor Rotary Construcţii SRL (liderul asocierii), Rombet SĂ şi Uti Instal Construct, care a oferit un preţ de 64.312.581 euro, fără TVA, şi care a obţinut un punctaj total maxim, de 100 de puncte. La 23 iulie 2008, Unitatea de Management a Proiectului "Reabilitarea Monumentelor Istorice din România", din cadrul MCC, sub semnătură preşedintelui comisiei de evaluare, secretarul de stat Virgil Nitulescu, comunica firmei Rotary Construcţii SRL că a fost declarată câştigătoare, prin decizia de adjudecare nr. 925 din 21 iulie 2008, şi o invită să semneze contractul de achiziţie publică. "Vă facem cunoscut că, în urma evaluării ofertei depuse la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică având ca obiect execuţia lucrărilor de refacere, amenajare şi refunctionalizare la Biblioteca Naţională a României, oferta dvs. a fost declarată câştigătoare, cu preţul de 64.312.581 euro, fără TVA, obţinând un punctaj total de 100 de puncte. Vă invităm în dată de 04.08.2008, ora 13, la sediul Ministerului Culturii şi Cultelor - Unitatea de Management a Proiectului, pentru semnarea contractului de achiziţie publică." Înainte de a se semna contractul, a fost declarat câştigător, pe uşa din dos, un alt ofertant, firma Aedificia Carpaţi SĂ. Aceasta pierduse iniţial competiţia deoarece solicitase pentru efectuarea lucrării un preţ cu mult mai mare, aproape şapte milioane de euro, inclusiv TVA peste Rotary.
MCC îşi dă cu stangu-n dreptu'
După ce a fost declarată învinsă la licitaţie, Aedificia Carpaţi a depus, la 29 iulie 2008, o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), prin care solicită "anularea raportului procedurii, reanalizarea ofertelor şi respingerea ofertei asociaţiei Rotary Construcţii SRL", dar şi "declararea ofertei Aedificia Carpaţi SA ca fiind câştigătoare a procedurii de atribuire”. Consiliul a respins contestaţia Aedificia, că neîntemeiată şi a dispus continuarea procedurii, dar firma controlată de omul de afaceri Petre Badea nu s-a lăsat. La 19 august 2008, Aedificia Carpaţi a depus o plângere la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) prin care a solicitat “anularea deciziei prin care oferta depusă de Aedificia Carpaţi a fost declarată necâştigătoare". În mod “miraculos”, instanţă CAB, compusă din preşedintele Gheorghe Grecu şi judecătorii Rodica Voicu şi Victor Hortolomei, au dat câştig de cauză, prin decizia nr. 2618 din 24 noiembrie 2008, firmei Aedificia, şi a obligat Ministerul să reia procedura de evaluare a ofertelor. De amintit că acelaşi magistrat Gheorghe Grecu a mai fost acuzat de preşedintele Traian Băsescu de faptul că ar fi dat o decizie prin care Costică Costanda putea construi clădiri uriaşe în parcul Bordei. Urmare a celor de mai sus, Virgil Nitulescu, secretarul de stat care declarase câştigătoare, iniţial, asocierea condusă de Rotary, a înţeles din ce direcţie bătea vântul şi a declarat câştigătoare pe Aedificia. Trecuseră 6 luni de la prima decizie, criza începuse deja să-şi arate colţii (februarie 2009) dar Nitulescu nu şovăit defel să încarce contribuabilul cu o cheltuaila suplimentară de peste 6 milioane de euro. Se rezolvă, nu-i aşa, mai concediem câteva sute de bugetari, nu, domnule Nitulescu? Nici Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, instituţia păstorita de Mihai Prisacariu nu s-a mai sinchisit de astfel de “mărunţişuri şi a respins contestaţia Rotary, legitimând, astfel, încă o gaură la buget - 5.650.487 euro, plus TVA.
Zeci de milioane de euro pentru Palatul Victoria
Firma Aedificia Carpaţi a mai câştigat şi un alt contract anul trecut, de zeci de milioane de euro, pentru consolidarea, modernizarea şi extinderea Palatului Victoria, sediul Executivului. Contract obţinut prin negociere directă, totul sub pretextul unor “urgente” suspecte de încălcarea legislaţiei de achiziţii publice. Toată afacerea Aedificia - Palatul Victoria s-a făcut prin intermediul directorului tehnic al RAAPPS, Stefan Mârza, numit şi preşedinte al Comisiei de licitaţie pentru atribuirea contractului de consolidare a Palatului Victoria.
Badea, călare pe toţi
Aedificia Carpaţi este deţinută de afaceristul Petre Badea. Acesta a fost angajat al fostului trust de construcţii Carpaţi, pentru că, ulterior, în anii 1990, să înfiinţeze o societate comercială cu nume asemănător şi cu acelaşi profil de activitate, construcţiile. Totodată, firma lui Petre Badea a ajuns să înghită Institutul Carpaţi, privatizat de către FPS printr-o licitaţie reclamată în presă că ilegală. Badea se lăuda că sediul firmei sale este gard în gard cu Palatul Cotroceni, pe sos. Panduri, nr. 94, sectorul 5. Iar apropierea este nu numai fizică, cât mai ales benefică pentru Petre Badea. Astfel, de la Ion Iliescu, care l-a decorat, până la Emil Constantinescu, cu care ieşea la o bere, şi, acum, Traian Băsescu, de la guvernele Roman, Văcăroiu, Năstase şi Boc, firma lui Badea a beneficiat de lucrări consistente pe parcursul mai tuturor guvernărilor postdecembriste, printre contractele care i-au fost încredinţate numărându-se chiar sediul cartierului general al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). De altfel, generalul în rezervă Alexandru (Bebe) Tanasescu (între timp decedat), fost prim-adjunct al şefului SIE, era consilier al lui Petre Badea. În esenţă, după ce a lucrat la "Carpaţi" ca simplu inginer, Badea a creat o societate, numită nu întâmplător "Aedificia Carpaţi", care a reuşit să pună mâna pe câteva mări comenzi de stat. Badea a dat marea lovitură în 1995, când Direcţia de Investiţii a Secretariatului Camerei Deputaţilor a aprobat lucrările de la Palatul Parlamentului. Acestea au fost adjudecate de Badea cu ajutorul lui Gheorghe Stan (spun surse confidenţiale), care deţinea funcţia de secretar adjunct al Camerei inferioare a Parlamentului şi era omul de încredere al lui Adrian Năstase, ulterior preşedinte al Camerei. Din momentul venirii lui Năstase la şefia Camerei, afacerile lui Badea au mers că unse. Printre marile tunuri istorice ale firmei lui Badea se pot aminti finalizarea Casei Republicii, actualul Palat al Parlamentului, Biblioteca Universitară, Sala Palatului, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie, Ateneul Roman, cupola fostului Parlament din Dealul Mitropoliei, faţada Universităţii Bucureşti, sediul SIE etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu